Tema de azi este să pleci de la nimic și să ajungi la ceva care să te lase cu gura căscată. Poate fi orice, atâta vreme cât începe din vid, din pauză, cu un spatu, în lipsa oricărei sau oricărui și se termină extraordinar. E musai să fie genul de final care să rămână agățat pe creier pe o perioada netederminata. Poate fi apocaliptic, romantic, criminal de neașteptat, incredibil, imposibil de ghicit. Important e să fie proză. Nu poezie. Inspirație să aveți !
Temă din cadrul experimentului “În lipsa întâmplării”.
Singurele două cerințe pentru cei ce se încumetă să intre în joc sunt să lase, într-un comentariu la acest articol, un link spre textul inspirat de aceasta temă și să precizeze în textul inspirat de subiect, la sfârșitul articolului, că este vorba de provocarea lansată pe blogul discutabil în cadrul experimentului “În lipsa întâmplării”.
Provocare acceptată 🙂
Din păcate, nu prea cred că mi-a ieșit.
http://uirebit.com/ro/blog/cum-sa-scrii-o-poveste-pornind-de-la-nimic/
(P.S. Vezi că o să te viziteze cineva zilele astea!)
Voi scrie și eu ceva, până mâine. Cine mă va vizita?
Cum “cine”? Un extraterestru 🙂
https://abisuri.com/2020/01/29/nimic-mai-mult/