N-am să mai scriu niciodată pentru alții

Spread the love

N-am să mai scriu niciodată pentru alții. Am să scriu doar pentru mine. Alții, să se delecteze cu ceea ce rezonează. După aproape 3 luni de îndepărtare, am realizat că nu voi deveni niciodată omul care să-și cumpere un aparat de sudură într-un apartament de 2 camere semidecomandate la etajul 3 al unui bloc construit imediat după revoluție. Nu am nebunia necesară și, dacă aș insista prea tare, ar suna atât de fals, încât nici măcar eu nu m-aș crede. Din această cauză, aș risca depresia cu D mare, și litera asta, D mare m-ar duce cu gândul la altceva, dar asta este o altă poveste.

Desigur, v-ați plictisit până aici și, în mod evident, vă întrebați ce naiba a vrut autorul să spună. Pentru că autorul s-a născut pe vremea când stilul conta mai mult decât povestea și metafora era la mare căutare, autorul a vrut doar sa dea de înțeles. Desigur, nu a reușit. Este depășit de epocă, de trendul care spune că povestea e primul plan și de faptul că habar nu are să inventeze povești. Desigur, e plină lumea de întâmplări ciudate cărora le-ar sta teribil de bine într-o poveste. De exemplu, omul care a descoperit “Accesul” – știți voi, tool-ul acela de baze de date- acum câțiva ani și a reușit să facă primul cod după cinci ani. Pentru detalii edificatoare privind anul exact al apariției pe piață a sus-numitei chestii, vă recomand Wikipedia. Întâmplarea aceasta, auzită la o cafea, și-ar fi putut avea locul într-o carte pe care nimeni nu ar fi citit-o. Metafora din spatele faptei nu ar mai fi impresionat pe nimeni. Ceea ce prinde la publicul zilelor noastre sunt ori poveștile cu vampiri, ori romance-urile în care ea se îndrăgostește de el, ambii evident frumoși, ori textele care respecta regulile: simplu, fără înflorite degeaba, clar și cu un final care să te lase mască.

Au trecut trei luni de când am învățat cum e să scrii într-un mod contemporan și, de atunci, n-am mai scris decât niște tâmpenii pe care doar prietenii apropiați le-au apreciat, din politețe. Acestea fiind spuse, probabil că voi continua, într-un fel sau altul. Desigur, complet pe lângă și nerespectand nicio regulă. Regulile actuale mi se par complet perpendiculare pe felul meu de a fi. De aceea nici nu mă pretind scriitor ci doar un om care scrie. Următoarele articole vor trata subiecte legate de tot felul de tâmpenii. Sper să rezistați.

Facebook Comments