Pe “Zest” l-am descoperit din pură întâmplare

Pe "Zest" l-am descoperit din pură întâmplare
Spread the love

Pe “Zest” l-am descoperit din pură întâmplare.  Pentru că, printre multele dezavantaje ale utilizării Facebook-ului, există și câteva mici și simpatice avantaje.

Vinerea trecută, de exemplu, îmi beam cafeaua dimineața devreme privind cum plouă. Era mult prea dimineață pentru o lectură serioasă și mult prea gri, apăsător de gri, pentru orice altceva. Într-un final, singurul lucru cu adevărat fezabil pentru acel context particular, fusese o activitate superficială aleasă rapid dintr-o scurtă listă de activități superficiale: să scot buruieni sau să văd ce mai e nou pe Facebook. Pentru că turna de câteva ore bune, buruieni fusese imposibil să scot, drept pentru care alesesem variant cu Facebook.

Printre zeci de poze cu plaje superbe, oameni fericiți și multe pisici, o știre cu adevărat interesantă îmi atrăsese atenția: exista un canal de podacast românesc în care era vorba despre scrieri și scriitori. Foarte interesată de subiect, cu o cană de cafea aproape goală într-o mână și cu ceața din cap pe cale de dispariție, dădusem “click” pe “link” și descoperisem Zest : “un podcast despre plăcerea, uimirea și durerea de a scrie”. Vă las un link aici să descoperiți despre ce e vorba. Mie mi-a plăcut mult ce am descoperit!

Ieri am ascultat vreo 5 podcasturi  iar azi aș vrea să vă vorbesc, pe scurt, despre două.

Raluca Feher :  Recomand cu mare plăcere interviul. Fata asta spune lucrurilor pe nume și cu mare stil. Mi-a plăcut și am apreciat onestitatea și umilința de care a dat dovadă când a acceptat să vorbească despre ea. Ea nu este încă foarte convinsă că ceea ce scrie ea se poate numi literatură, de aceea încă testează piața. Primul editor cu care a lucrat i-a tras o țeapă mare, vrea să deschidă un muzeu la Brașov despre cum trăiau oamenii în “Epoca de Aur” și recunoaște că uită des. Asta cu uitatul a repetat-o de câteva ori, drept pentru care am reținut-o ca fiind ceva definitoriu. Chestia cu editura am notat-o pentru că sunt pe cale de a face tot posibilul pentru a evita țepele și chestia cu muzeul mi-a plăcut la nebunie pentru că se va afla pe o străduță mică, numită Colonel Buzoianu, pe care, pe timpul școlii generale – numărul 5 – eram obligați să dăm ture “de rezistență” în timpul orelor de sport. Noi le numeam “ture pe la Salvare” pentru că acolo se afla Salvarea și eu făceam tot posibilul să mă odihnesc vreo 2 minute undeva la mijlocul celor 800 m adunați cap-coadă.  Ah, și mai e ceva : chestia cu muzeul mi-a plăcut foarte tare și pentru că tocmai ce am terminat de editat și corectat o serie de amintiri personale în care vorbesc despre hârtie igienică și șervețele  și care se vor regăsi în viitorul meu roman pe care nici o editură nu vrea să-l publice gratis. Restul interviului vă las să îl descoperiți singuri.

Eu profit de faza cu editurile dezinterasate de viitorul meu roman pentru a vă vorbi despre un alt interviú, cel cu Ovidiu Eftimie.  Sincer, am fost complet dezamăgită de felul superior în care acest scriitor adevărat îi tratează pe cei care se cred scriitori dar, de fapt, nu sunt, pentru că nu există scriitor adevărat care să nu poată trăi din scris. După părerea stimabilului, cei ce nu pot trăi din scris au ajuns la această concluzie pentru că, de fapt și de drept, ei nu știu să scrie. Punct. Dacă nu ar fi dat un exemplu edifiant – Binder- pentru a-și susține ideea, i-aș fi acordat o oarecare atenție. Numele lui Binder așezat langă cel al lui Cărtărescu m-a zgâriat profund pe retină. Chit că, în opinia stimabilului, un scriitor adevărat cum este Cărtărescu, a știut ce așteaptă publicul să citească și s-a adaptat. Abia după ce a devenit celebru datorită publicului care și-a primit scrierea pe care o aștepta și pe care o merita, abia după aceea Cărtărescu a putut, în sfârșit, să fie cu adevărat un scriitor adevărat.  Hmmm… Reclamă mascată pentru etapa obligatorie de prostituție intelectuală necesară succesului?

Cam asta ar fi chestia cu lucrurile cu adevărat interesante de pe Facebook. Pe “Zest” l-am descoperit din pură întâmplare … În rest, numai pisici, plaje superbe și oameni fericiți.

Facebook Comments