Amn3zia : O non – recenzie

Amn3zia : O non - recenzie
Spread the love

Amn3zia : O non – recenzie . De ce non- recenzie ? Pentru că am promis că nu va fi o recenzie. Și că nu vă voi povesti nimic pe scurt.

Vă voi lăsa pe voi să o descoperiți în felul vostru.

Eu vă voi povesti doar cum descoperit-o eu, în felul meu complicat de a descoperi lucrurile.

În primul și în primul rând vă voi spune că mi-a plăcut la nebunie felul în care curge textul. Fluiditatea exprimării și armonia frazelor. Nu, nu sunt fraze scurte. Sunt fraze melodioase pe care nu te mai saturi să le citești. Totul pare atât de firesc și atât de simplu. Să nu credeți că stă la îndemâna oricui să scrie așa!

Simplitatea se construiește și arta melodiei unui text necesită talent, pasiune, geniu. Deci da, clar mi-a plăcut stilul!

Dacă ar fi fost după mine, aș fi încetinit puțin ritmul la anumite pasaje, adăugând un pic de detaliu. Stârnind puțin mai mult curiozitatea cititorului. Făcând un “zoom” pe anumite părți din întreg. Inventând câteva povești paralele. Mi s-a părut cumva prea repede. Povestea ar fi meritat cel puțin un număr dublu de pagini.

Că veni vorba de poveste – mi-a plăcut mult intriga. Numai cine nu a încercat vreodată să scrie o carte nu știe cât e de greu să găsești un scenariu autentic. Și original. Care să țină cap-coadă cititorul în priză. Și povestea Cristinei are tot ce îi trebuie unui scenariu cu o mulțime de posibilitati. Suspens, logică, mister. Latura psihologică a anumitor comportamente este foarte autentic descrisă. Dacă aș fi adăugat ceva poveștii? Poate doar câteva fire narative paralele. Dar știu, eu sunt un cititor mult prea pretențios!

În ceea ce privește personajele, am apreciat coerența cu care au fost construite. Fiecare personaj are ceva “al lui”, special, care lasă o amprenta vizibilă. Nu există “complet bun” și nici “complet rău”. Ana, Ioana, Radu sunt acei oameni obișnuiți pe care fiecare dintre noi i-a întâlnit măcar odată în viață. Pe care fiecare dintre noi i-a criticat măcar odată în viață. Și aici mi-ar fi plăcut să aflu puțin mai mult. Să înțeleg mai mult de ce și până unde. Pe îndelete. Acel “zoom”,  acea cale paralelă, acel detaliu care am simțit uneori că lipsește.

Cam asta ar fi  ce am simțit eu. Acum aștept părerile voastre !

Facebook Comments